Stimați cetățeni, dragi prieteni,

A doua etapă a recensământului populației a fost prelungită până la data de 31 iulie 2022, o acțiune de o importanță majoră care se desfășoară odată la 10 ani.

La nivelul localității noastre sunt implicați în colectarea datelor 8 recenzori.

Vă aduc la cunoștință faptul că este și o obligație legală a fiecărui cetățean de a participa la această acțiune de recenzare.

IMPORTANT
Cei care refuză recenzarea, potrivit OUG 19/2020, art. 54 lit. a), b) și d), trebuie să știe că sunt pasibili de amendă contravențională de la 1.000 lei la 3.000 lei.

Persoanele care nu au primit la domiciliu înștiințarea pentru recenzare pot veni la sediul Primăriei Mihail Kogălniceanu pentru a lua legătura cu recenzorii.

Rezultatele acestei acțiuni ne vor oferi posibilitatea de a lua cele mai bune decizii privind proiectele de dezvoltare pentru localitatea noastră!

Vă mulțumesc anticipat pentru implicarea în desfășurarea în bune condiții a recensământului în localitatea noastră.

Atribuții

Rapoarte

Dispoziții

Belu Ancuţa Daniela

primarul comunei Mihail Kogălniceanu

Cuvântul primarului

Am deosebita plăcere de a vă ura "Bun venit!" pe pagina web a Primăriei Comunei Mihail Kogălniceanu. Tuturor celor ce veți parcurge această pagină de web - oaspeți sau localnici - vă adresez salutul meu și al întregii mele echipe. Împreună cu dumneavoastră doresc să găsim soluții la toate problemele comunei, la nevoile și aspirațiile dumneavoastră, pornind de la ideea că într-o societate deschisă și democratică, administrația există pentru a servi cetățenii.

Program audiențe

Luni: 09 00 - 11 00

Miercuri: 14 00 - 16 00

Primăria Mihail Kogălniceanu

Strada Tudor Vladimirescu nr.42, Mihail Kogălniceanu, Constanța, România

Comuna
Mihail Kogălniceanu

Aeroportul Internațional
"Mihail Kogălniceanu"

Pădurea
Sitormanului

Peştera de Cristal
cu râu subteran

Aparatul administrativ

Primar: Belu Ancuţa Daniela

Viceprimar: Pandrea Daniel

Secretar General: Panfile Elena

Contabil: Gherlan Marcela

Proiecte de investiții

  • Reabilitare drum județean DJ222 Mihail Kogălniceanu - Cuza Vodă - Medgidia (17,7 km)
  • Modernizare drumuri comunale și drumuri de acces în zone rurale, comuna Mihail Kogălniceanu, zona est
  • Modernizare străzi și drumuri comunale în localitatea Mihail Kogălniceanu și în satele ce aparțin de comuna Mihail Kogălniceanu
  • Eficiencitizarea energetică a clădirilor Corp C1 și C2 (fost internat), Liceul Teoretic "Mihail Kogalniceanu"
  • Grădiniță cu orar prelungit în comuna Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța
  • Construire sală de sport pentru Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu"

Avizier electronic

Mai mult

Documente recente

Mai mult

Personalități locale

Hieronymus Menges

(n. 1910 - d. 2002)

preot catolic,
victimă a regimului comunist

Adolph Bachmeier

(n. 1937 - d. 2016)

fotbalist,
german dobrogean

Stere Gulea

(n. 1943)

regizor
şi scenarist

Ferdinand I al României

(n. 1865 - d. 1927)

rege al
României

Etimologie

Murat cel Negru, întemeietorul satului, a rămas până la moarte conducătorul familiilor aşezate după toate probabilităţile, spre Apus de şoseaua ce străbate satul Ferdinand I, adevăr ce se confirmă şi de tradiţia care pretinde că primul stăpânitor de aici, e îngropat la punctul denumit «Movila». Cu privire la însuşirile ce caracterizau pe Murat cel Negru, tradiţia e aproape neştiutoare. Se pretinde că Murat ar fi fost negru la suflet şi de aceea i s-ar fi adăugat la nume calificativul cunoscut. Înclinăm a crede însă contrariul şi anume, că acest calificativ; era de natură fiziologică. Murat, a fost în acest caz un tătar voinic cu faţa bronzată de soare şi crăpată de vânt. Înfăptuirea lui Murat avea la bază o pornire generoasă, altruistă, prin faptul că asigura adăpost şi bună stare supuşilor săi, ceea ce ar fi cu neputinţă să conceapă sufletul negru.

Valori Culturale

Aşezările neolitice de la Sitorman (aparţin culturilor Hamangia şi Gumelniţa)
Vicus-ul roman de la Sitorman (mine)
Emorianul de la “Răţărie” (Pe ţărmul de Est al Lacului Taşaul) Piatra
Biserica Catolică (ridicată în anul 1897 în stil gotic, monument de o valoare istorică deosebită)
Biserica Ortodoxă (ridicată în anul 1934 în stil bizantin)
Muzeul etnografic aromân
Monumentul Eroilor – situat în curtea Primăriei
Sistemul de apeducte Piatra
Creaţiile Eoliene de pe Dealul Sitormanului
Biserica Ortodoxă Palazu Mic
Geamie Piatra
Cimitirul Musulman Piatra
Cimitirul Musulman – Mihail Kogălniceanu
Geamie Mihail Kogălniceanu
Monumentul Infanteriştilor

Cultura Hamangia

Cultura Hamangia este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, județul Tulcea.

Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României și, într-o fază târzie, pe teritoriul Bulgariei (în zona Varna și Burgas) și sporadic la NE de Dunăre. Cu ajutorul datării cu radiocarbon s-a constatat că Cultura Hamangia s-a dezvoltat in mileniile 6 – 5 î.e.n. (înainte de 4700 î.e.n.).

Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populație venită din Anatolia.

Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și pe aceasta. Fazele timpurii ale culturii Hamangia au fost sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criș și Boian.

Prognoza meteo

Ora locală

5:53 pm

Calendarul ortodox

Compartimente primărie

Urbanism

Stare Civilă

Achiziții publice

Asistență socială

Registru agricol

Galerie foto

Vezi mai mult

Cu fapta și sufletul pentru Dobrogea - MIHAIL KOGĂLNICEANU

Pe bună dreptate, Mihail Kogălniceanu este considerat părinte al Dobrogei revenite la Țară. Nu că ceilalți oameni politici de la București ai vremii nu ar fi luptat pentru Dobrogea și interesele ei. Este de ajuns să amintim interesul deosebit acordat de regele Carol I pământului dintre Dunăre și Mare, cu tot ce înseamnă el, podul de la Cernavodă și portul Constanța și să nu-l uităm pe Ion C. Brătianu, și el sprijinitor al Dobrogei și al devenirii ei. Însă, Mihail Kogălniceanu este autorul actelor cele mai importante ale integrării în fapt a Dobrogei la Țară. El este autorul celor două Proclamații ale Regelui, Proclamația către dobrogeni și Proclamația către Armată la intrarea în provincia proaspăt revenită la România. Tot el, împreună cu prefectul Constanței, Remus Opreanu, a gândit și a scris așa numita Constituția a Dobrogei.

După Războiul de Independență (1877-1878), Marile Puteri au reușit să impună cedarea Basarabiei Rusiei de către România și primirea ca schimb, a Dobrogei. Aceasta în ciuda opoziției realizate de Ion C. Brătianu, secondat de ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu și, de altfel, de aproape întreaga clasă politică românească. Conform hotărârilor Tratatului de la San Stefano și al Congresului de la Berlin, Delta Dunării, cu Insula Șerpilor, și Dobrogea , de la Rasova la Silistra și la sud de Mangalia, intră în componența României. La propunerea lui Kogălniceanu, se realizează două comisii de experți, una militară și alta civilă, care să cerceteze la fața locului, realitățile de toate felurile ale provinciei dintre Dunăre și Mare. O altă comisie, condusă de N. Catargi, a fost constituită pentru „ luarea în posesiune a Dobrogei și… instalarea autorităților noastre militare și civile în această provincie”.

Citește mai mult…

„Măi băieţi, ne-a zis el, aici e raiul vostru. Ceea ce aţi găsit voi în Dobogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru. Scuturaţi-vă pungile, vindeţi ce-aţi aveţi, lipsiţi-vă şi de oi şi cumpăraţi pământ, c-aveţi să fiţi bogaţi ”

– Mihail Kogălniceanu

Comunitatea Aromână
din Kogălniceanu

În zorii evului mediu, romanitatea orientală ocupa un teritoriu întins al Europei centrale şi de sud-est, cuprinzând o parte din teritoriul actual al Austriei, Ungariei, României, dar şi tot teritoriul Bulgariei şi fostei Iugoslavii. La sud aceasta era separată de lumea elenă, prin linia de demarcaţie Jirecek-Philippide-Skok adică, în linii generale, de frontiera nordică a Turciei, Greciei şi Albaniei. În perioada cuprinsă între secolele VI-X, în urma unui proces complex, în acest areal, ce avea drept axă valea Dunării, romanitatea orientală devine romanitate românească. Denumiri precum romani (> români) şi vlahi atestă o nouă realitate etnică, poporul român, cu o limbă unică, limba română, cu patru dialecte: dacoromân, vorbit la nord de Dunăre, dar şi la sud, în regiunea Timocului, aromân sau macedoromân, vorbit în general de romanicii din Thessalia, Epir şi Macedonia, meglenoromân, vorbit de romanicii de pe valea Vardarului şi istroromân vorbit de cei din peninsula Istria. Tot acum, romanitatea orientală se constituie într-o etnie neo-latină, românii, cu o fizionomie distinctă în cadrul etniilor romanice europene, dar şi a celor sud-slave şi greceşti.
În prezent, aromâni trăiesc în Dobrogea concentraţi mai ales în municipiile Constanţa şi Tulcea, dar şi în cele două judeţe în localităţi precum: Mihail Kogălniceanu, unde din 2006 există şi Muzeul „Gheorghe Celea” – primul muzeu al aromânilor.

Motiv Aromân

Comunitatea nemțească
din Kogălniceanu

Dobrogea este un mozaic etnic și cultural, regiunea României cu cele mai multe minorități. În mod miraculos, acestea au reușit, de-a lungul timpului, să conviețuiască pașnic, dincolo de etnie, confesiuni sau rivalități din trecut.Între Dunăre și mare s-au așezat de-a lungul timpului tătari, turci, bulgari, italieni, ruși-lipoveni, haholi, armeni, evrei, germani, greci etc. Nu greșim dacă spunem că de-a lungul anilor, Dobrogea a fost un fel de ”pământ al făgăduinței” pentru unele minorități, iar pentru altele a fost un început pe care trebuiau să-l accepte forțat.Una dintre cele mai mari comunități de germani din Dobrogea a fost întemeiată în actuala comună constănțeană Mihail Kogălniceanu.

etnici germani kogalniceanu
biserica-germana-kogalniceanu

Botezului Cailor
Tradiția se păstrează la Kogălniceanu

Botezul cailor, un obicei care datează de mai bine de un secol, s-a desfăşurat şi anul acesta, în special în localităţi din sudul ţării. Pe 6 ianuarie, când creştinii sărbătoresc Boboteaza, tinerii vin călare la biserică. După ce preotul termină slujba la altar, acesta iese afară ca să sfinţească apa pentru oameni după care, cu mănunchiul de busuioc, stropeşte cu agheasmă animalele aduse în curtea bisericii. În localităţile situate pe malul unui fir de apă, slujba de la lăcaşul de cult se mută pe malul apei, unde sunt botezate frumoasele animale. Ţăranii consideră că botezul cailor, tradiţie care se cam pierde în negura vremii, fereşte animalele de toate relele.

botez-cai-kogalniceanu

Kureșul

Kureșul, sportul tradițional al tătarilor, este o demonstrație a însușirilor fizice și psihice ale luptătorilor, a curajului, dibăciei și dârzeniei.

Regulile care stau la baza acestor lupte sunt simple: nu există lovituri, este permisă orice mișcare, dar fără șiretenii care să lezeze demnitatea celui care luptă, lucru care a facut, de altfel, ca această formă de întrecere să fie cea mai curată întrecere sportivă, să se perpetueze cu ușurință, ducând cu ea an de an una dintre numeroasele valori tradiționale ale etniei tătare.

Competiția promovează tradițiile tătarilor şi în același timp cinstește memoria fostului preşedinte al filialei locale a UDTTMR, Ali Erdurahan, cel care a încetăţenit acest sport.

Aeroportul Internațional "Mihail Kogălniceanu"

Amplasat în partea de N-NV a municipiului Constanța, aeroportul deține o poziție geo-strategică importantă față de obiectivele economice de interes național și internațional, fiind situat la 26 km de Constanța, la 14 km de Canalul Dunăre-Marea Neagră și la aproximativ 100 km de Delta Dunării. De asemenea, aeroportul are conexiuni cu importante căi de transport rutier (drumurile europene E60 și E87), transport feroviar (magistrala de cale ferată București-Fetești-Constanța). Datorită amplasării, el poate deveni un important aeroport de tranzit pentru transportul aerian de mărfuri către Orient și Asia.

Activitatea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța este în strânsă legătură cu dezvoltarea economică a regiunii în care este amplasat. Politica flexibilă și stimulativă de tarifare a serviciilor oferite companiilor aeriene, creșterea și diversificarea serviciilor oferite pasagerilor și operatorilor aerieni cât și aplicarea unei politici active de marketing, alcătuiesc strategia de dezvoltare continuă a traficului aeroportuar.

aeroport-kogaliniceanu-1

Muzeul etnografic al aromânilor "Gheorghe Celea"

Dobrogea este zona în care densitatea populaţiei aromâne este cea mai mare. mare. Muzeul fost fondat în 2006, de Wisoşenschi Willipald, unul dintre membrii Consiliul Directoral Fundaţiei „Muşata Armână”. Muzeul este singurul compartimentat pe diferite secţii, muzeul adăposteşte obiecte de uz casnic, produse tradiţionale din lână, dar şi o secţie culinară, toate specifice vieţii aromânilor. În secţia textilă, vizitatorii pot vedea întregul proces de prelucrare a lânii, de la tunsul oii, până la realizarea cuverturilor cu motive tradiţionale aromâne. În camera de artă gastronomică aromână sunt expuse diferite feluri de mâncare, de la renumita plăcintă cu praz până la diverse feluri preparate din carne de miel.

Învățătorul Gheorghe Celea, un luptător neînfricat pentru autonomia românilor din Macedonia grecească, a fost bunicul după mamă al lui Ion Caramitru. Acest personaj luminat, naționalist și bogat, al cărui destin a atins un dramatism copleșitor, și-a pierdut patru frați și toate proprietățile, fiind vânat de ucigașii bulgari aflați în solda grecilor. Refugiat în țara mamă, Celea și familia să numeroasă s-au stabilit în anul 1925 în Cadrilater, unde a primit 300 de hectare în folosință. În anul tragic 1940, când România a pierdut Ardealul, Basarabia și Cadrilaterul, bulgarii l-au izgonit din nou pe bătrânul aromân, care ajunsese iarăși bogat, cu sute de animale, caserii, cinci case și nenumărate acareturi. După instaurarea puterii comuniste, iubitorul de românism Gheorghe Celea, alături de majoritatea aromânilor refugiați din Balcani, a fost întemnițat și i s-au confiscat din nou toate bunurile

Obiective turistice

Călătorul care vine în localitatea Mihail Kogăniceanu are posibilitatea să ia contact cu locuri deosebite şi fascinante: pădurea din vecinătatea Parcului Tineretului, rezervaţii naturale, cum ar fi Pădurea şi Dealurile Sitormanului cu un ecosistem de stepă, cu floră şi faună mediteranieană, dealurile cu bujori de stepă care primăvara parcă ar însângera coamele dealurilor, şi brânduşa cu gingăşia diafană a petalelor.

La marginea satului Piatra, se află Peştera de Cristal prin care curge un râu subteran ce se varsă în lacul Taşaul.
Misteriosul loc a fost găsit, astfel în timp ce făceau o cale ferată la Sitorman, lângă localitatea Piatra (comuna M.Kogălniceanu,Jud.Constanța) constructorii au fost nevoiți să dinamiteze o colină calcaroasă. După explozie au văzut căscându-se un crater, în fundul căruia, câțiva metri mai jos, lucea o apă. Zeci de bascule cu piatră au fost turnate acolo, dar în zadar, golul părea capabil să îngurgiteze orice cantitate de balast. Inginerii au proiectat o deviere. Dar o nouă bubuitură a avut ca rezultat deschiderea unei noi caverne cu apă. S-a făcut un ocol și mai mare și astfel calea ferată a fost finalizată.

Dar, după câțiva ani, terasamentul a început să se taseze. Speologii, știau de ce, ei au pătruns cu echipament de scufundare în misterioasa cavitate, plutind printre stânci prăvălite și stalagmite. O pulbere argintie acoperea podeaua și pereții – praful timpului așternut de milenii în această ruină netulburată.

Biserica catolică a fost ridicată în anul 1897 în stil gotic și este un monument de o valoare istorică deosebită.

Biserica ortodoxă a fost ridicată în anul ridicată în anul 1934 în stil bizantin.

Ultima actualizare: 18:45 | 21.09.2022

Sari la conținut